Biserica Franciscanilor

Produs: Cluj Napoca
Categorie: Biserică

Localizare pe harta

---

Centrul vechii cetăţi, azi Piaţa Muzeului este dominat de biserica şi mănăstirea franciscană. Pe acest loc se afla cândva prima biserică a oraşului, construită la sfârşitul sec. XI. începutul sec. XII. În 1241 invazia tătarilor a distrus biserica, care a fost reconstruită probabil între 1260-1290. Ca urmare a ultimelor restaurări, au fost găsite elemente ale bisericii, care arată în ce stil a fost construită biserica. Astfel ştim că biserica era construită în stil romanic târziu de tip cisterţian. Probabil a fost o parohie mai mică, pe care în 1390 a primit-o în folosinţă ordinul benedictian, iar în 1442 tot acest ordin a început să o lărgească în stil gotic, începând în acelaşi timp să ridice şi mănăstirea.
În martie 1556 protestanţii au alungat ordinele religioase vechi din oraş astfel clădirea mănăstirii a pierdut pentru un timp funcţia religioasă. Tot în anul 1556 timp de nouă luni a locuit în clădirea mănăstirii regina Izabella a Ungariei. Din 1557 clădirea devine şcoală in care, din 1568 se predă în spirit unitarian. În 1609 clădirea este dată în folosinţă reformaţilor cu sprijinul principelui Báthory Gábor. Datorită instaurării dominaţiei Habsburgilor în 1693 biserica împreună cu mănăstirea este redobândită de catolici, şi este dată în folosinţa iezuiţilor, care înfiinţează aici şcoala lor. În 1725 ordinul franciscanilor revine in oraş şi iezuiţii sunt nevoiţi să se mute. În 1728 franciscanii încep restaurarea bisericii, şi ridică turnul de 52 de metri înălţime, care este cea mai importantă adăugare în stil baroc. Deasupra intrării se află statuia sfintei fecioare Maria, protectoarea bisericii. Faţada bisericii cuprinde statuia lui Sf. Francisc şi Sf. Anton, sculptate de Iohannes Nachtigall. În interiorul bisericii se poate admira o altă capodoperă a lui Nachtigall, şi anume amvonul, decorat cu cei patru evanghelişti în mijlocul lor cu Isus. Pe coroana amvonului este prezentată urcarea în ceruri a lui Isus. Pe altarul principal se află o copie a unui tablou din biserica Santa Maria Maggiore, din Roma reprezentând pe Sf. Maria. Pe cele două părţi ale tabloului se află statuile a două regi maghiari, Sf. Ştefan şi Sf. Ladislau.
În interiorul bisericii pe partea sudică au fost create trei capele, sub fiecare fiind înmormântaţi diferite demnitari ai vremii. Cea mai estică era ţinută pentru familia gubernatorului Zsigmond Kornis. Acesta a adus in biserică o operă de artă extrem de preţioasă, creată de un autor necunoscut, reprezentând Mântuitorul răstignit pe cruce. Datorită acestei cruci capela se numeşte Capela Sfânta Cruce. Celelalte capele poartă numele de Sf. Ştefan şi Sf. Iosif.
În mănăstire era biblioteca franciscanilor, care se mândrea cu o colecţie de peste o mie de volume. Între 1906 şi 1948 aici funcţiona tipografia Sfânta Bonaventura, unde se tipăreau reviste religioase precum Lumea catolică şi Sfânta Cruce. În 1949 au fost desfiinţate ordinele religioase, iar mănăstirea adăposteşte de atunci Şcoala de Muzică, azi Liceul de Muzică Sigismund Toduţă.

Trimite ca loc de intalnire

---

Alte obiective recomandate in zona Biserica Sf. Mihail Biserica Piariştilor Biserica greco-catolică Ioan Bob

Harti tiparite conexe ... Detalii Cluj-Napoca - cartonata Harta orasului, editata în 2006 de firma MICRO MAPPER. Scara: 1:15.000, dimensiunile: 83x59 cm, are coperta cartonata. În medalion centrul... Detalii